Împreună-călători pe cale cu Dumnezeu
Într-una din predicile sale, părintele meu duhovnic, Părintele Ciprian Negreanu de la ASCOR Cluj-Napoca, spunea că toate cele pe care le facem trebuie să aibe sfârşit în Dumnezeu. Dacă nu e aşa, orice gând, orice faptă ne sunt nouă mormânt, dacă acel lucru nu ne duce spre Dumnezeu. Când mâncăm să ne gândim că Dumnezeu a mâncat şi EL, a umblat şi El ca şi noi. Să ne gândim că luni Dumnezeu a uscat din temelie smochinul, marţi a spus pilda fecioarelor, miercuri a fost vândut de Iuda…
Amintirea de Dumnezeu este ca un cârlig de aur care te prinde de veşnicie… care niciodată nu va pieri…
Cu cât se leagă mintea noastră mai mult de cele veşnice devenim veşnici, cu cât se leagă mai mult de cele pământeşti… devenim pământeşti. Toate cele pe care le facem pentru Dumnezeu rămân veşnic…
“Căutaţi întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate celelalte se vor adăuga vouă”.
Dumnezeu să ne ajute şi să ne întărească!
(Crâmpeie din Predica la Duminica a VII-a după Cincizecime - Vindecarea celor doi orbi)